1000. Andy Warhol, 1928–1987, Pop Art,
SUA, Cina cea de Taină, 1986.

Vopsea polimerică pe pânză, 101 x 101 cm.

The Andy Warhol Museum, Pittsburgh.

 

 

ANDY WARHOL

(1928 PITTSBURGH – 1987 NEW YORK)

 

Andy Warhol a fost, indubitabil, genul de artist care a luat permanent pulsul culturii moderne. Prin munca sa de pionierat în varii tehnici, dar mai ales prin izolarea vizuală a imaginii, repetiţia ei şi similaritatea evidentă cu reproducerile tipărite, ca şi prin folosirea de culori ţipătoare pentru a sublinia stridenţa deseori întâlnită în cultura de masă, el a aruncat, direct sau indirect, lumină asupra alienării omului modern prin scârba faţă de lume, nihilism, materialism, manipulare politică, exploatare economică, consum excesiv, cult al eroilor promovat de mass-media şi creare de nevoi şi aspiraţii artificiale. Mai mult, în cele mai izbutite picturi şi gravuri ale sale, Warhol s-a dovedit un fin creator de imagini, cu un superb simţ al culorilor şi un splendid instinct pentru ritmul vizual al lucrării, rezultat al conştientizării potenţialului pentru pictură inerent în forme. La prima vedere, operele sale pot părea simpliste. Totuşi, tocmai din cauza acestei simplităţi ele nu numai că au un puternic impact vizual imediat, dar posedă şi rara capacitate de a trezi implicaţii adânci prin asociaţiile mintale pe care le pun în mişcare. De exemplu, repetiţia vizuală folosită de Warhol în mare parte din tablourile sale a fost menită să fie ecoul vastelor repetiţii de imagini din cultura în masă, la care se recurge pentru a promova vânzarea de bunuri şi servicii. Acestea includ mijloace de exprimare precum filmele şi programele TV. Integrând în compoziţiile sale tehnicile proprii producţiei în serie, element central al societăţii industrializate moderne, Warhol a oglindit direct uzurile – şi abuzurile – culturale de mai mare anvergură, subliniind totodată, până la punctul de a scoate în evidenţă absurditatea situaţiei, completa detaşare emoţională pe care o vedea pretutindeni în jur. În plus, în afară de a prelua imagini din cultura de masă cu scopul de a critica societatea contemporană, Warhol a dus mai departe asaltul început de dadaişti la adresa artei şi valorilor burgheze; manipulând imagini şi percepţia publică a artistului, el a putut să arunce în faţa publicului contradicţiile şi superficialităţile artei şi culturii contemporane. Esenţialmente, tocmai causticitatea criticii sale culturale, ca şi vivacitatea cu care a însufleţit-o vor continua să confere cu certitudine relevanţă acelor obiecte particulare pe care le-a reprezentat – conserve de supă Campbell şi sticle de Coca-Cola – şi mult timp după ce acelea se vor fi demodat probabil tehnologic, tot aşa cum şi oamenii de seamă pe care i-a portretizat, de exemplu Marilyn Monroe, Elvis Presley sau Mao Zedong, nu sunt acum priviţi decât drept superstaruri ale zilei de ieri.