4C_Page_221_Image_0001

 

408. Caravaggio (Michelangelo Merisi),
1571–1610, baroc, Italia, Bacchus,

cca 1596. Ulei pe pânză, 95 x 85 cm.

Galleria degli Uffizi, Florenţa.

 

 

Aceasta este prima dată în istoria picturii când tema lui Bacchus este folosită ca pretext pentru a strânge laolaltă obiecte precum fructe sau un pahar cu vin. Aceasta este o lucrare timpurie a lui Caravaggio, însă care prezintă deja elementele stilului artistului, precum tenebrismul (tenebroso) fundalului întunecat, figura androgină a cobzarului sau natura moartă din prim-plan.

 

 

MICHELANGELO MERISI DA CARAVAGGIO

(1571 CARAVAGGIO – 1610 PORT’ERCOLE)

 

După perioada de ucenicie petrecută la Milano, în 1592, Michelangelo da Caravaggio soseşte la Roma. Aici începe să picteze îmbinând realismul cu analiza psihologică a modelelor. Viaţa tumultuoasă a lui Caravaggio se răsfrânge şi în picturile sale la fel de temperamentale. Dat fiind faptul că a reacţionat în faţa unor comisii prestigioase ale Bisericii, stilul dramatic şi realismul său au fost considerate inacceptabile. Clarobscurul exista cu mult înainte ca pictorul să apară pe scenă, însă Caravaggio a dus tehnica la perfecţiune, întunecând umbrele şi punând subiectul într-un unghi de lumină orbitoare. Acest lucru a avut o influenţă imensă, în primul rând prin cei care au fost, într-un mod mai mult sau mai puţin direct, ucenicii săi. Celebru pe durata vieţii, Caravaggio a avut o mare influenţă asupra artei baroce. Şcolile genoveză şi napolitană au beneficiat de pe urma acestuia, iar marea mişcare a picturii spaniole din secolul XVII a fost legată de aceste şcoli. În următoarele generaţii, cei mai talentaţi pictori oscilau între învăţăturile lui Caravaggio şi cele ale fraţilor Carracci.