495. Bartolomé Esteban Perez Murillo,
1618–1682, baroc, Spania, Băiat cu câine,

1655–1660. Ulei pe pânză, 70 x 60 cm.

Muzeul de Stat Ermitaj, Sankt-Petersburg.

 

 

Brown observa că picturile de gen ale lui Murillo au un înţeles ascuns (J. Brown: „Murillo, pintor de temas eroticos. Una faceta inadvertida de su obra“, Goya, 1982, Nos. 169–171, p. 35–43). Le-a comparat cu picturile de gen bambocciata realizate de artiştii italieni, neerlandezi şi flamanzi care trăiau la Roma la mijlocul secolului XVII; astfel de teme erau foarte populare printre aceleaşi alegorii ale lucrărilor sale. Deşi Brown nu a făcut nici o menţiune cu privire la Băiat cu câine şi Fată cu fructe şi flori, graţie analizei sale simbolismul ascuns al acestora poate fi uşor dezvăluit; fata care zâmbeşte timid ţine în mână un coş cu fructe, un simbol al maturităţii, în timp ce băiatul care râde arată câinelui un coş în care se află un borcan, un obiect asociat femeilor din iconografia artei secolului XVII.

 

 

BARTOLOMÉ ESTEBAN PEREZ MURILLO

(1618 – 1682 SEVILLA)

 

Pictor şi desenator, Murillo a început să studieze arta sub îndrumarea lui Juan del Castillo, fiind influenţat într-o oarecare măsură de Zurbarán. A pictat în Sevilla, în special teme religioase precum imaculata concepţie, ilustrând doctrinele Contrareformei. A fost, de asemenea, unul dintre cei mai mari portretişti ai vremurilor sale. Totuşi, a fost cunoscut pentru că a pictat scene de gen cu copii cerşetori. Împreună cu Valdés Leal şi Francisco Herrera cel Tânăr a fondat Academia de la Sevilla, devenind primul preşedinte al acesteia. A excelat în reprezentarea norilor, florilor, apei şi veşmintelor şi în folosirea culorii. Opera sa a servit drept exemplu pentru artişti precum Gainsborough, Reynolds şi Greuze.