1_Page_20_Image_0001

 

545. William Hogarth, 1697–1764, rococo,
Anglia, Cariera unui destrăbălat,
scena III: Într-o tavernă, cca 1735.

Ulei pe pânză, 62,2 x 75 cm.

Prim amabilitatea Trustees of

Sir John Soane’s Museum, Londra.

 

 

Această lucrare este cunoscută şi sub numele de Orgia. Este scena III din seria privind isprăvile unui tânăr destrăbălat, depravat sau corupt. Scena este plasată în Londra, într-un bordel popular la acea vreme. Romancierii care descriu acea perioadă prezintă modul în care tinere animatoare, care dansau scandalos în picioarele goale, foloseau o oglindă (tava de argint din partea stângă în tablou) şi o lumânare pentru a arăta cât mai provocator. Însă aceasta este doar una dintre multele trimiteri vizuale ale scenei la povestea pe care această artă o ilustrează. Spectatorii pot vedea gravura lucrării lui Hogarth la Metropolitan Museum of Art din New York.

 

 

WILLIAM HOGARTH

(1697 – 1764 LONDRA)

 

Cazul lui Hogarth este unul ciudat. Faimoasa serie de tablouri Cariera unei prostituate, Cariera unui destrăbălat şi Căsătorie la modă reprezintă lecţii morale picturale unice care par să nu ţină deloc de domeniul artei, având în vedere că Hogarth aprecia moralitatea infinit mai mult decât arta şi frumuseţea. Este renumit pentru faptul de a fi spus că a creat „comedie pictată“ şi de a fi considerat-o lucrare de „utilitate publică“. Moralitatea lui s-a bazat pe adevăruri sigure, solide, practice şi nu a fost zdruncinată de vreun suflu de eroism; în schimb a impregnat-o în întregime cu o asemenea vervă, o asemenea vitalitate puternică, a etalat şi a pus în mişcare o asemenea galerie de caractere şi de personaje a căror sinceritate ostentativă frapează privirea, încât orice critică este redusă la tăcere, iar rezervele cusurgiilor dispar.

Acest personaj autodidact, dispreţuitor al oricărui tip de cultură, acest englez care nu dorea să fie nimic mai mult nu a rămas fără influenţă asupra celor mai cultivaţi, rafinaţi, inteligenţi, învăţaţi şi cosmopoliţi dintre marii pictori englezi, iniţiator şi prim preşedinte al Academiei Regale, un mare amator şi colecţionar şi un gentleman desăvârşit, autorul unor scrieri remarcabile despre artă.