692. William Holman Hunt, 1827–1910,
prerafaelism, Anglia, Trezirea conştiinţei, 1853.

Ulei pe pânză, 76 x 55 cm.

Tate Gallery, Londra.

 

 

Frăţia Prerafaelită a fost o grupare compusă din mai mulţi artişti britanici, care însă nu a funcţionat decât timp de cinci ani, în perioada dintre 1880 şi 1900. Totuşi, Hunt, ca membru fondator, şi-a dedicat toată viaţa susţinerii idealurilor ei. A continuat să se manifeste critic faţă de ceea ce Frăţia considera a fi activitate sexuală imorală. În acest tablou, inspirat de romanul David Copperfield al lui Charles Dickens, artistul înfăţişează un bărbat şi o femeie, presupusa sa amantă. Bărbatul cântă la pian şi din gură un cântec menit să o seducă, însă partitura, ce pare să aparţină mai degrabă femeii decât lui, este „Adesea noaptea este calmă“, o melodie despre o fată care îşi aminteşte de inocenţa copilăriei. Femeia este pe cale să se ridice în picioare, poate ca urmare a versurilor care îi trezesc conştiinţa. La fel ca partitura de pe pian, şi cea din colţul din stânga jos evocă tot inocenţa pierdută. Este o adaptare după un poem de Tennyson (1809–1892), foarte popular în acea vreme. Din oglinda de pe peretele îndepărat se vede cum femeia se uită afară, aparent privind spre viitor, spre locul unde trandafirii albi simbolizează puritatea la care, captivă fiind, se poate totuşi întoarce. Motanul, aidoma bărbatului, se joacă cu prada sa, în timp ce pasărea (la fel ca femeia) pare să aibă o şansă de scăpare.