721. Alfred Sisley, 1839–1899, impresionism,
Franţa, Inundaţie în Port-Marly, 1876.

Ulei pe pânză, 60 x 81 cm.

Musée d’Orsay, Paris.

 

Peisajele dedicate de Sisley inundaţiilor din Port-Marly reprezintă o încununare a operei sale. Pictorul s-a jucat cu spaţiul şi perspectiva, găsind în final unica posibilă soluţie: casa roz este îngheţată într-o lume în care cerul se îmbină cu pământul, în care reflexia abia dacă se ondulează, iar norii alunecă încet. Sisley a fost singurul impresionist ale cărui peisaje nu s-au limitat la ilustrarea frumuseţii schimbătoare a naturii, ci s-au extins şi spre alte tărâmuri, uneori ale visului, alteori ale reflecţiei filosofice.

 

 

ALFRED SISLEY

(1839 PARIS – 1899 MORET-SUR-LOING)

 

Alfred Sisley s-a născut la Paris pe 30 octombrie 1839. Părinţii săi erau englezi. A petrecut cinci ani în Anglia, între 1857 şi 1861, şi în patria lui Shakespeare s-a simţit pentru prima oară englez. A studiat literatura engleză, dar a fost mai interesat de marii maeştrii ai picturii engleze. Având ocazia să admire pensulaţia liberă a lui Turner şi peisajele lui Constable, asemănătoare studiilor preliminare realizării unui tablou, şi-a dat seama de propria vocaţie.

În octombrie 1862 soarta l-a adus în atelierul lui Charles Gleyre, unde i-a cunoscut pe Claude Monet, Auguste Renoir şi Frédéric Bazille, veniţi şi ei la studiu. Sisley a fost cel care i-a încurajat să renunţe la ucenicia în atelierul lui Gleyre şi să iasă în aer liber pentru a picta după natură, fiind cu mult mai revoltat decât amicii săi de atitudinea arogantă a lui Gleyre faţă de peisaje.

De la bun început, peisajul nu a fost pentru Sisley doar un gen pictural de predilecţie, ci unicul pe care avea să-l abordeze toată viaţa. După ce l-a părăsit pe Gleyre, a pictat adesea alături de Monet, Renoir şi Bazille în împrejurimile Parisului.

Din 1870 în tablourile lui Sisley şi-au făcut apariţia primele elemente care ulterior aveau să devină definitorii pentru impresionism. Din acest moment paleta pe care o va utiliza va fi în mod distinctiv mai deschisă. Noua tehnică a creat impresia de vibraţie a apei, de unduire strălucitoare la suprafaţa ei şi de transparenţă răcoroasă a atmosferei. Astfel s-a născut lumina în picturile lui Sisley.

În cei patru ani petrecuţi la Louveciennes, Sisley a realizat numeroase peisaje ale malurilor Senei. A descoperit Argenteuil şi orăşelul Villeneuve-la-Garenne, care vor rămâne în lucrările sale întruchipări ale tăcerii şi liniştii, o lume încă nedesfigurată de civilizaţie şi industrie. Spre deosebire de Pissarro, Sisley nu a căutat precizia prozaică. Peisajele sale au purtat întotdeauna amprenta unei stări emoţionale. La fel ca la Monet, podurile lui Sisley sunt amplasate în decoruri rustice într-un mod completat natural. Un cer albastru senin se reflectă pe suprafaţa abia unduitoare a râului. În totală armonie cu acestea, câteva căsuţe viu colorate şi răcoarea vegetaţiei creează impresia de lumină solară.

După prima Expoziţie Impresionistă, Sisley a petrecut câteva luni în Anglia. La întoarcere, s-a mutat din Louveciennes la Marly-le-Roi. În această perioadă a devenit cu adevărat un pictor al apei. Apa l-a fermecat, forţându-l să îi scruteze suprafaţa schimbătoare şi să îi studieze nuanţele de culoare, la fel cum Monet a făcut cu luncile din Giverny.