724. Berthe Morisot, 1841–1895,
impresionism, Franţa, Leagănul, 1872.

Ulei pe pânză, 56 x 46 cm.

Musée d’Orsay, Paris.

 

 

BERTHE MORISOT

(1841 BOURGES – 1895 PARIS)

 

Printre femeile pictor din istoria modernă, Berthe Morisot a atins o celebritate egalată doar de Mary Cassatt. Talentul său nu a primit imediat recunoaşterea, însă în ultimii ani operele ei au devenit tot mai apreciate. A fost o personalitate interesantă. Degas a declarat odată despre ea că pictează la fel cum confecţionează bonete – o aluzie la instinctele ei feminine şi la impulsivitatea caracteristică. Totuşi, una dintre sursele forţei lui Morisot a fost temeinicia educaţiei. Tatăl, funcţionar la Bourges, a sesizat că avea gusturi bune şi i-a facilitat dezvoltarea talentului. Berthe a fost trimisă împreună cu sora Edma la Paris, pentru studii. Edma Morisot a abandonat pictura după ce s-a căsătorit, însă Berthe a continuat să lucreze cu pensula, expunându-şi tablourile la Salon. În perioada în care făcea copii după operele Vechilor Maeştri de la Luvru l-a cunoscut pe Édouard Manet. Ulterior, avea să aibă o relaţie cu marele impresionist şi să-şi modifice stilul sub influenţa lui, dezvoltându-şi calităţile strălucite pentru care creaţiile ei sunt atât de îndrăgite astăzi. În 1874 s-a căsătorit cu Eugène Manet, fratele pictorului. Degas, Renoir, Pissarro şi Monet i-au frecventat salonul. A continuat să picteze, semnându-şi tablourile cu numele sub care a rămas în analele artei. Statutul ei de artistă a trecut însă pe planul doi, eclipsat de cel de femeie de lume.

Nu a fost, fără îndoială, un artist creativ. Mai mult, se poate afirma că nu ar fi făcut progresele ce se pot remarca în cele mai notabile dintre lucrările sale şi nu le-ar fi conferit individualitate dacă Manet nu ar fi ajutat-o să-şi îmbunătăţească stilul. Berthe Morisot a adăugat însă celor datorate lui Manet calităţi proprii. Arta ei emană un parfum delicat, o anumită subtilitate şi linişte tipic feminine, prin care şi-a manifestat pe deplin personalitatea.