750. Odilon Redon, 1840–1916, simbolism, Franţa,
Femeie cu flori sălbatice, 1890–1900.

Pastel şi cărbune pe hârtie, 52 x 37,5 cm.

Muzeul de Stat Ermitaj, Sankt-Petersburg.

 

 

ODILON REDON

(1840 BORDEAUX – 1916 PARIS)

 

Redon a început să deseneze de copil şi la zece ani a fost recompensat cu un premiu pentru talentul său artistic. De la cincisprezece ani se iniţiază în studiul desenului, dar, la insistenţele tatălui, îşi schimbă orientarea, optând pentru arhitectură. Orice pretenţie de carieră în acest domeniu se spulberă după eşecul la examenul de admitere la École des Beaux-Arts din Paris, însă în cele din urmă ajunge să studieze în capitala Franţei cu profesorul Jean-Léon Gerôme. Întors în oraşul natal, Bordeaux, se apucă de sculptură, iar Rodolphe Bresdin îl introduce în arta gravurii şi litografiei. În 1870 s-a înrolat în armată pentru a participa la războiul franco-prusac, fapt care i-a întrerupt cariera artistică. După război s-a mutat la Paris, unde a lucrat aproape exclusiv în cărbune şi litografie. Recunoaşterea artistică vine abia în 1878, odată cu Spiritul păzitor al apelor, iar în 1879 îşi publică primul album de litografii, intitulat În vis. În anii 1890 a început să folosească pastelul şi uleiurile, care au ajuns să reprezinte mediul său predilect de exprimare până la finalul vieţii. În 1899 a expus alături de nabişti în galeria lui Durand-Ruel. În 1903 a fost decorat cu Légion d’Honneur. Popularitatea i-a crescut după publicarea, de către André Mellerio, a unui album de gravuri şi litografii în 1913 şi în acelaşi an i s-a acordat onoarea celei mai ample retrospective personale la New York Armory Show.