765. Paul Gauguin, 1848–1903,
postimpresionism, Franţa,
Aha Oe Feii? Ce! Eşti geloasă?, 1892.
Ulei pe pânză, 66 x 89 cm.
Muzeul de Arte Frumoase Puşkin, Moscova.
Acest tablou, pictat în cursul primei şederi a lui Gauguin în Tahiti, este unul dintre primele exemple ale stilului său sintetist aplicat peisajului şi personajelor tahitiene. Femeile sunt înfăţişate pe un ţărm, însă nisipul şi apa sunt redate schematic, reduse la o singură suprafaţă ecranată, însufleţită de zone de culoare saturată.
Gauguin a observat această scenă în Tahiti şi mai târziu, în Noa Noa, a descris-o astfel: „Pe ţărm, două surori stau întinse după ce s-au scăldat, într-o poză graţioasă, de animale odihnindu-se; discută despre iubirea de ieri şi cuceririle de mâine. Şi amintirile declanşează o ceartă: Ce! Eşti geloasă?“
PAUL GAUGUIN (1848 PARIS – 1903 ATUONA, INSULELE MARCHIZE)
Paul Gauguin a profesat mai întâi în marină, apoi ca broker de succes la Paris. În 1874 începe să lucreze în timpul liber ca pictor de duminică. După nouă ani, în urma unei crize a bursei, simţindu-se suficient de încrezător în capacitatea sa de a-şi întreţine familia cu ajutorul pensulei, îşi dă demisia şi se dedică artei. Urmând exemplul lui Cézanne, pictează naturi moarte încă de la începuturile carierei artistice. Cumpără chiar o natură moartă a lui Cézanne, pe care o ilustrează în Portretul lui Marie Lagadu. 1891 a fost un an crucial pentru Gauguin. Părăseşte Franţa şi pleacă în Tahiti, unde rămâne până în 1893. Şederea în Tahiti îi marchează viaţa şi cariera şi în 1895, după un intermezzo parizian şi european, revine în Tahiti, unde va rămâne până la sfârşitul vieţii. În Tahiti, Gauguin a descoperit arta primitivă, cu formele ei plate şi culorile violente aparţinând unei naturi neîmblânzite de om. Cu o sinceritate absolută, el le-a transpus pe pânză. Din acest moment, picturile sale reflectă un stil propriu: o simplificare radicală a desenului; culori strălucitoare, pure, luminoase; o compoziţie de tip ornamental; aplatizare deliberată a perspectivei. Gauguin a denumit acest stil „simbolism sintetist“. |