810. Valentin Serov,
1865–1911, Grupul Lumea Artei,
Rusia, Portretul Idei Rubinstein, 1910.

Tempera şi cărbune pe hârtie, 147 x 233 cm.

Muzeul Naţional Rus, Sankt-Petersburg.

 

 

Se poate afirma că Portretul Idei Rubinstein se conformează din toate punctele de vedere noului stil în artă. Faimoasa balerină i-a pozat nud lui Serov, fapt care l-a obligat pe pictor să împiedice orice asociere a viitorului portret cu realitatea. Serov nu a portretizat-o pe Ida Rubinstein: el a creat o imagine pornind de la posibilităţile nelimitate oferite de model. Şi, făcând acest lucru, a căutat să combine abstractul cu realul, lucru tipic pentru Art Nouveau ca atare şi de asemenea tipic pentru majoritatea portretelor lui Serov. Liniile curbate ale conturilor sunt trasate direct pe pânză. Doar trei culori compun paleta – albastru, verde şi brun – fără gradaţii sau combinaţii. Fiecare culoare este bine delimitată. Mediul spaţial nu este demarcat nici prin culoare, nici prin aranjamentul compoziţional ori perspectivă. Personajul nu pare aşezat, ci întins, lipit de pânză, fapt care, în ciuda trăsăturilor sale ademenitoare şi extravagante, creează o senzaţie de slăbiciune şi vulnerabilitate. Serov a admirat-o pe Ida Rubinstein, dar nu i-a accentuat aspectele caracteristice ale fizionomiei în detrimentul idealului său. În alte portrete însă, el a împins această abordare a modelelor până aproape de grotesc. Tendinţa s-a manifestat cel mai pregnant în ultimii săi ani de viaţă, şi în special în Portretul Olgăi Orlova (1911).

 

 

VALENTIN SEROV

(1865 SANKT-PETERSBURG – 1911 MOSCOVA)

 

Printre „tinerii peredvijniki“ care s-au alăturat Grupului Lumea Artei, cel mai strălucit portretist a fost Valentin Serov. Aidoma multora dintre contemporanii săi, adora să picteze în aer liber şi unele dintre cele mai reuşite portrete ale sale – de pildă Fată cu piersici, Fată în lumina soarelui şi Vara – îşi datorează naturaleţea decorului sau jocului de lumini şi umbre. Serov le considera mai degrabă „studii“ decât portrete, motiv pentru care le-a atribuit titluri descriptive, omiţând numele modelelor. Personajul care i-a pozat lui Serov pentru Fată cu piersici – pe vremea când artistul nu avea decât douăzeci şi doi de ani – a fost fiica lui Mamontov, Vera. Iar modelul pentru Vara a fost însăşi soţia artistului.

Serov şi-a manifestat înclinaţiile artistice încă de la şase ani. La nouă ani, Repin i-a devenit profesor şi mentor, dându-i lecţii în atelierul său din Paris şi mai apoi luându-l să lucreze alături de el la Moscova, aproape ca un ucenic. În cele din urmă, Repin i-a recomandat să studieze cu Pavel Chistiakov, cel care îi îndrumase pe mulţi dintre pictorii din Grupul Lumea Artei, inclusiv pe Nesterov şi Vrubel. Cu Chistiakov avea să lege o prietenie strânsă. Cum cariera lui Serov s-a întins pe o perioadă îndelungată, stilul şi tematicile abordate au variat mult, de la portrete voluptoase de societate (ultimele din ele remarcabile prin stilul grandios şi îmbrăcămintea somptuoasă), la studii de copii care denotă o puternică sensibilitate. Complet diferit de acestea este celebrul nud al dansatoarei Ida Rubinstein, pictat de Serov spre sfârşitul vieţii. Cu toate că stilul lui Serov din lucrările de tinereţe se apropie mult de cel al impresioniştilor francezi, el nu le-a cunoscut opera decât după ce realizase lucrări precum Fată cu piersici.