977. Jasper Johns, 1930–,
Pop Art, SUA, Hartă, 1961.

Ulei pe pânză, 198,2 x 307,7 cm.

The Museum of Modern Art, New York.

Art © Jasper Johns / Sub licenţa VAGA, New York, NY.

 

 

În ciclurile de picturi „Steaguri“, „Ţinte“ şi „Numere“, Johns a folosit cerneală encaustică pentru a construi cu răbdare suprafeţele şi a preîntâmpina astfel orice sentimentalism excesiv. Pentru seria de „Hărţi“, el a mers însă în direcţia opusă şi a recurs la uleiuri, pentru a beneficia de dinamismul şi gesturalitatea asociate în mod uzual cu expresionismul abstract. Alegerea a declanşat un soi de paradox inteligent, căci suprafeţele agitate contravin granulaţiei din majoritatea hărţilor adevărate, care se înfăţişează aproape invariabil ca reprezentări aplatizate, schematice, lipsite de orice emoţie.

Aşa cum a şi intenţionat artistul, sublinierile estompează sau chiar şterg cu totul graniţele dintre state, posibil comentariu asupra irelevanţei politice crescânde a acestor divizări în America postbelică. Într-o epocă a dezvoltării tot mai rapide a transportului aerian şi rutier transcontinental, a apariţiei televiziunilor cu acoperire naţională, a extinderii la nivelul întregii ţări a distribuţiei produselor fabricate în masă şi a campaniilor publicitare ce le promovau, astfel de spargere a barierelor locale sau cel puţin de ignorare a lor pare deosebit de semnificativă.

Folosirea literelor scrise cu şablonul trimite cu gândul tot la producţia de serie, aşa cum se întâmplase şi după 1911, când Picasso şi Braque exploataseră pentru prima oară această tehnică de „cultură populară“, de obicei utilizată pe părţile laterale ale cutiilor de ambalaj, şi alte astfel de situaţii în care identificarea produsului trebuie realizată rapid şi fără dificultate. Sub mâna lui Johns, asemenea caractere uniforme de litere spun mult despre atenuarea individualităţii locale, omogenizarea tot mai pregnantă a identităţii naţionale şi expansiunea societăţii de consum în lumea întreagă.