Nemaiiubitoare inima

Amuţite sînt marile lucrări ale facerii

tăcute – lucrurile

nimic nu mai vorbeşte

Un soare alb ca o lună de carton

un soare de doi bani luminează peisajul

întinderea această prăbuşită în sine

Un lucru de nimic este şi inima mea nemaiiubitoare

Pentru beznă pentru rău se deschide ea la căderea morţii