— Mă gândeam să ne facem amândoi analizele, astfel încât să nu mai folosim prezervative. Tu iei pilule, nu?

Când m-am întors spre Cam, care stătea culcat lângă mine, pielea strălucindu-i de la broboanele fine de sudoare, părul mi s-a răsfirat pe pernă. Încă mai gâfâiam în urma eforturilor noastre și mi-a trebuit un minut să procesez întrebarea lui.

— Da. Mă duc săptămâna asta la control.

— Și eu la fel. Ar trebui să fie bine. Mi-am făcut analizele înainte de Becca și noi doi am folosit mereu prezervative.

— Un mic sfat prietenesc.

Am oftat, uitându-mă în tavan.

— Nu vorbi despre sexcapadele tale cu o altă femeie la numai câteva secunde după ce ai făcut sex cu actuala iubită.

— Nu-i nevoie să fii geloasă, iubito. Tu ești de nota zece — ea a fost de cinci. Poate de șase într-o zi bună.

Mi-am dat ochii peste cap, pretinzând că nu eram satisfăcută de faptul că el credea că eram mai bună decât Becca.

— Și, în mod cert, nu le pune note.

Cam a izbucnit în râs, rostogolindu-se pe o parte astfel încât să mă poată trage lângă el. A încercat să mă sărute, dar eram ușor iritată că o pomenise pe Becca, așa că mi-am acoperit gura cu palma. El mi-a sărutat-o și a spus ceva, dar a ieșit ceva înăbușit, având în vedere că avea buzele lipite de pielea mea.

Mi-am retras mîna.

— Ce-ai spus?

Ochii lui mi-au privit cercetători fața, un zâmbet jucându-i pe buze.

— Am spus că-mi pare rău.

— Bine.

Lăsându-și capul în jos, cu ochii serioși, Cam a vorbit, buzele lui zdrelindu-le pe ale mele.

— Dacă mai încerci vreodată să ții gura asta la distanță de mine, voi găsi forme deosebit de creative de a o pedepsi.

M-am cutremurat. Această latură a lui atunci când eram în pat era cu adevărat excitantă.

— E gura mea. De mine depinde cine ajunge în preajma ei.

— Adevărat, a încuviințat, în timp ce mâna lui aluneca pe șoldul meu pentru a coti brusc între picioarele mele.

Am tresărit involuntar la apăsarea degetului său mare pe clitorisul meu.

— Dar azi-noapte ai fost de acord că suntem împreună și a fi împreună înseamnă că gura ta îmi aparține. Nu-mi place să mi se ascundă lucrurile.

A încheiat declarația cu un zâmbet ștrengăresc. Degetul lui îmi trasa cercuri pe clitoris și eu am gemut, apucându-l de încheietura mâinii, îndemnându-l să continue.

Voiam să-i plătesc cu aceeași monedă, dar nu puteam să vorbesc. Nu puteam să gândesc. Corpul meu deja cutremurat de un orgasm imens și era acum în pragul altuia.

L-am avut repede, l-am avut puternic și l-am avut cu un strigăt pe care Cam mi l-a astupat cu gura lui. Sărutul lui era umed și obscen, iar scopul era să-mi înghită extazul și să mă marcheze ca fiind a lui.

Ticălosul era norocos, deoarece eu mă simțeam la fel de posesivă.

Prinzând-l de cap cu putere, l-am sărutat înapoi la fel de vorace și, când s-a mișcat pentru a-și trage sufletul, i-am mușcat buza. Tare.

A șuierat cu ochii măriți, scoțând limba ca să-și lingă rana.

— Dacă ce-i al meu e al tău, ce-i al tău e și al meu.

I-a plăcut asta. Îmi dădeam seama după felul în care pielea i se încrețea la coada ochilor.

— S-a făcut.

Și mie mi-a plăcut asta. Mi-a plăcut că mă simțeam destul de în largul meu pentru a fi eu însămi cu el. Degetul meu mare i-a atins mușcătura într-un gest de afecțiune și cumva de scuză.

— Trebuie să plec.

M-am tras deoparte pentru a mă rostogoli de lângă el, numai pentru a fi trasă înapoi de brațul lui pus pe talia mea.

— Rămâi. Încă puțin.

Grija a făcut ca imediat tot corpul să mi se crispeze, anulând toate gândurile mele fericite despre noi doi. Asta mă făcea să am senzația de déjà vu — eu grăbindu-mă acasă la Cole, lăsând în urmă un bărbat iritat. Înainte contase la un anumit nivel ca eu să nu tulbur relația pe care o aveam. Cu el conta la toate nivelurile. Am ridicat din sprâncene încurcată și neliniștită. Presupusesem că lucrurile aveau să fie diferite cu Cam. Că el înțelegea. Cu numai câteva secunde în urmă eram „Miss În Largul Meu”, iar acum mă întorceam la a fi cea de care brusc îmi era greață și mă plictisisem să fiu.

— Ce e?

M-a tras de talie, încercând să mă tragă mai aproape.

— Ce anume îți provoacă starea asta?

Degetele lui urmăreau liniile cutelor de fruntea mea.

— Nimic.

— Nu-i adevărat.

Cu un efort, m-a forțat să mă întorc complet înapoi la el.

— Mușchii îți sunt încordați. De ce?

Pe de o parte, voiam ca noi să fim în regulă. Să fim deschiși. Să fim sinceri. Pe de altă parte, nu voiam ca deja să mă îndoiesc de el. Nu voiam să plec din patul lui, supărată pe el și viceversa.

Mi-am mușcat buza, reflectând mult prea mult timp.

— Isuse, Johanna.

S-a tras înapoi înainte să am șansa să spun ceva, având sprâncenele coborâte a furie.

— Eu nu sunt unul dintre afurisiții ăia.

A aruncat cearșafurile de pe noi în timp ce se mișca, vrând să coboare din pat.

Fir-ar să fie!

— Sunt doar îngrijorată, am pufnit, simțindu-mi obrajii înroșindu-se din pricina mărturisirii ce urma.

Cam n-a mai mișcat, răsucindu-și capul pentru a mă privi peste umăr.

— Continuă.

Am făcut o grimasă din cauza modului său dominator și m-am ridicat în capul oaselor, trăgându-mi genunchii la piept, într-o necesitate inconștientă de a mă apăra.

— Sunt îngrijorată de faptul că te vei plictisi fiindcă… nu-ți pot face pe plac. Deoarece îl am pe Cole și — mi-am făcut singură curaj, întrebându-mă cum avea să reacționeze la următoarea mea lovitură de sinceritate brută — el va fi mereu pe primul loc.

În câteva secunde eram pe spate, Cam uitându-se la mine de sus, cu ochii din nou blânzi și, mai mult chiar, plini de înțelegere.

— Niciodată nu trebuie să-ți faci griji despre asta. Pricep. Înțeleg. Cole e pe primul loc. Sigur că este. E un puști minunat care are nevoie de tine. N-am să mă plictisesc și nici n-am să-mi ies din sărite. Și, la drept vorbind, dacă aș face-o, ar trebui să-mi dai un șut în dos.

Ceva s-a schimbat în pieptul meu, ceva imens și copleșitor și înspăimântător. Acel ceva erau sentimentele mele pentru Cam. Acum prinseseră rădăcini, fixate de o ancoră de neclintit.

— Vorbești serios? l-am întrebat, cu un zâmbet timid, încercând să maschez emoția pe care o simțeam.

Cam mi-a zâmbit și el în timp ce mă săruta blând pe buze.

— Cum nu se poate mai serios, iubito. Însă dacă ai nevoie de dovezi…

Și-a apăsat genunchii între picioarele mele, forțându-le să se despartă, privirea pișicheră spunându-mi că n-aveam să plec nicăieri. Încă.

După toate lucrurile prin care trecuserăm eu și Cole, era aproape dificil să-mi îngădui să mă simt atât de fericită. Eram ca drogată de Cameron MacCabe și, cu toate că cea mai mare parte din ființa mea iubea asta, o părticică, partea care nu voia să dea drumul trecutului, era îngrozită de ea. Din fericire pentru amândoi, o văzusem pe Joss aproape distrugându-și relația cu Braden din exact același motiv și n-aveam nicio dorință să-i calc pe urme. Trecuseră doar două zile și începeam să bănuiesc că era nevoie de o mică minune pentru a mă face să plec de lângă Tipul Tatuat.

De ce ar fi fost nevoie pentru ca el să pună capăt relației era o cu totul altă poveste, dar eram hotărâtă să reprim acel tip de gândire negativă înainte să strice totul în ceea ce mă privea. De asemenea, eram decisă să nu tulbur lucrurile, așa că, atunci când luni dimineață, când mă aflam la serviciu, am primit un mesaj de la Malcolm, nu i-am spus lui Cam.

După cum, desigur, nu i-am spus nici că i-am răspuns lui Malcolm la mesaj.

Malcolm se dovedise a fi un tip de treabă. Un gentleman. Un prieten. Nu conta că își găsise consolarea în brațele Beccăi. Tot ce conta era că el fusese bun cu mine în perioada cât fuseserăm împreună. Nu eram sigură că eram pregătită să pierd asta, astfel că atunci când m-a întrebat dacă eram bine, i-am spus că eram. M-am scuzat din nou și l-am întrebat cum se simțea el.

Voi fi bine, scumpo. Mi-e dor de tine. Mă bucur că încă mai putem vorbi. x

Sentimentul de vinovăție care m-a cuprins la vederea acelui mesaj nu putea fi măsurat.

Prieteni?

Desigur. Să-mi spui dacă ai nevoie de ceva. Sper că ești fericită, Jo. x

M-a atins unde mă durea.

Da. Sper că și tu ești. x

Cam s-ar fi putut să fie sau nu de acord cu ideea ca Malcolm să-mi trimită mesaje scrise, dar m-am gândit că era prea devreme pentru a pune în discuție chestiunea, în special după noaptea precedentă și mica mea confesiune și toate emoțiile.

L-am văzut mai târziu înainte să trebuiască să plece la serviciu și nu i-am suflat niciun cuvințel.

Marți seară a fost prima noastră noapte în care lucram împreună ca un cuplu. Am căzut de acord de la început că nu aveam să renunțăm la flirturile cu clienții, deoarece, astfel, ne creșteau bacșișurile. Nu le așteptam cu nerăbdare, însă ni s-a părut logic amândurora. Marți a fost una dintre cele mai liniștite nopți de care avuseserăm parte vreodată. Fără flirturi, fără incidente.

Joi noaptea a fost puțin altfel.

A început cu Phil, cel de la intrare.

Exact așa cum făcuse și marți seara, Cam m-a ținut de mână tot drumul spre serviciu și nu mi-a dat drumul nici când am ajuns la club. Am coborât scările spre intrare, mâna lui caldă strângând-o pe a mea, și primul lucru pe care l-am auzit a fost:

— Acum ești cu idiotul ăsta, ha? Am mai mulți bani decât el.

În timp ce Phil considera că era amuzant, am încercat cu disperare să ignor jignirea.

Mi-am tras ușor mâna dintr-a lui Cam și, cu un zâmbet abia schițat adresat lui Brian, am intrat în club, vocea aspră a lui Cam reverberând de-a lungul culoarului în timp ce mârâia la Phil.

— Tu! Ai grijă!

N-am așteptat răspunsul lui Phil. Destul de enervată, am trecut în viteză pe lângă Joss, ignorându-i salutul.

— Ce s-a întâmplat? a strigat ea după mine, urmându-mă cu pași ușori până în camera personalului.

Dezbrăcându-mă de haină, am încercat să reduc nivelul agitației la unul rezonabil.

— Jo?

— Poți să dai vina pe Cam, i-am răspuns tăios.

— Dar ce-am făcut? a întrebat Cam intrând cu pași mari și apăsați în camera personalului și îndreptându-se spre vestiarul lui.

Întorcându-se spre mine, am văzut că expresia de pe chipul lui era la fel de posomorâtă ca a mea, cu Joss lângă el, cu sprâncenele îmbinate din pricina confuziei.

Le-am aruncat amândurora o căutătură urâtă.

— Ai avut dreptate.

Mi-am adresat cuvintele către Joss.

— Le-am permis oamenilor să creadă ce e mai rău despre mine. Și m-am descurcat. Dar Tipul Tatuat a venit și mi-a spus să cer mai mult de la mine și, deodată, comentariile disprețuioare ale oamenilor care am crezut că mă plac — mă dor. Așadar, Cam, mulțumesc. Acum sunt toată o rană vie, la naiba.

Existau un număr de răspunsuri adecvate la tirada mea. Joss zâmbindu-i lui Cam și apoi pocnindu-l cu zel pe spate nu era unul dintre ele.

— Ești noul meu favorit.

I-am acordat puncte lui Cam pentru că se uita la ea de parcă ar fi fost nebună. I-am mai dat câteva pentru că m-a tras într-o îmbrățișare. Mi-am înfășurat brațele în jurul lui, simțind senzația de alinare dată de trupul lui dur, solid, sigur. I-am inhalat mirosul și m-am cuibărit și mai bine în brațele lui, care s-au strâns mai tare în jurul meu.

— Ce-i cu mutrele astea lungi? Astea sunt vești bune, a insistat Joss, cât se poate de serioasă.

Mișcându-mi bărbia în așa fel încât să mi-o rezem de umărul lui Cam și să mă uit urât la ea, am avertizat-o:

— Uite-așa de aproape mă aflu de momentul în care am să pun capăt prieteniei noastre.

Nici pe departe intimidată de amenințările mele, expresia chipului lui Joss a devenit una de încăpățânare.

— Îmi pare rău că cineva te-a jignit. Arată-mi-i mie și eu îi bat de le merg fulgii. Dar asta e de bine, Jo. Cam a făcut ceea ce eu încerc să fac de-un an. Te-a trezit.

Cam s-a tras înapoi, zâmbindu-i afectat.

— Faza asta e cam siropoasă, Joss.

A fost de parcă i-ar fi spus că tocmai călcase în rahat de câine. A strâmbat din nas și s-a înfiorat, frumoasele trăsături fiindu-i schimonosite de înfățișarea de dezgust total.

— Trebuie s-o opresc pe Ellie din a mai alege filmele la care să ne uităm seara. Mă obligă să mă adaptez la emoțiile simțite din toată inima.

S-a răsucit pe călcâie, murmurând ceva în barbă despre Jason Bourne.

— Bine lucrat, am murmurat spre Cam, impresionată de felul atât de simplu în care se descotorosise de Joss.

Drept răspuns, m-a sărutat pe obraz, iar eu m-am întors să-l privesc în ochi.

— Ești sigur că vrei să fii văzut cu o fată despre care toată lumea crede că e doar cu o treaptă mai sus de o escortă plătită?

Clar am spus ceva ce nu trebuia să spun, lucru dovedit de încordarea maxilarului său atunci când și-a încleștat dinții. M-a apucat de bărbie în așa fel încât să nu-mi pot lua privirea de la el.

— Nu face asta. Nici măcar prin gând să nu-ți treacă să te referi la tine folosind acești termeni. Și nu-mi mai pune întrebări stupide. Dacă vreodată îți va spune cineva ceva asemănător… să-mi spui mie. N-o vor mai spune mult timp.

Cam devenise foarte protector cu mine, însă eu nu reușeam nici măcar să procesez asta. Deși juca rolul iubitului supraprotector, nu puteam să uit că doar cu câteva săptămâni în urmă mă acuzase de exact același lucru de care mă acuzase și Phil. Voiam să uit. Crezusem cu tărie că o făcusem. Dar se părea că acuzația încă era acolo, măcinându-mă de sub toate acele straturi de negare.

În timp ce furia i se stingea din ochi, cu gura deschisă a exasperare, Cam a oftat în timp ce-mi dădea drumul.

— Despre mine e vorba? Despre mai demult?

Am ridicat din umeri, nevrând să-l mint în față.

— Ai de gând să mă ierți vreodată pentru ce ți-am spus când ne-am cunoscut?

Am ridicat iar din umeri. Cole ar fi fost tare mândru.

— Te-am iertat.

Dar, vădit, n-am uitat.

— Dar n-ai uitat.

Ghicitor de gânduri.

Lăsând să-i scape încă un oftat, Cam m-a prins de șolduri și m-a tras lângă el, aplecându-și ușor capul să mă sărute. Și-a vârât mâna dreaptă sub maioul meu și atingerea rece ca gheața mi-a trimis fiori pretutindeni. Când mi-a luat sânul în căușul palmei, am simțit cum mi se întăresc sfârcurile, iar apoi, cu degetul mare, a descris conturul umflăturii pe care o pipăia. Am simțit că mi se înmuiau genunchii și l-am apucat strâns pe Cameron de talie.

— N-ai uitat, a repetat el răgușit. Dar o vei face.

Mi-a strivit gura cu a sa, sărutul lui fiind aproape dureros în dorința sa. Nu-mi păsa. Pot spune că în acel moment eram complet dependentă de gustul și senzația pricinuite de el.

— Clienți! a strigat Joss de după bar.

Am sărit cât colo amândoi, Cam retrăgându-și cu părere de rău mâna de sub maioul meu și netezindu-mi-l la loc.

— Du-te tu prima.

Am aruncat o privire furișă la protuberanța din jeanșii lui și am rânjit.

— Nu te grăbi!

A mârâit jucăuș la mine drept răspuns, când am trecut pe lângă el, imprimându-le șoldurilor mele o mișcare de legănare ironică.

După primele două zâmbete de vino-ncoa’ pe care Cam le-a aruncat clientelor, nu m-am uitat la el. Eram conștientă de el, așa cum fusesem mereu, dar hotărâtă să ignor dovezile concrete de flirt.

M-am gândit că ar fi funcționat poate dacă aș fi flirtat și eu, însă, de fiecare dată când încercam să o fac, simțeam privirea sfredelitoare a lui Cam arzându-mi pielea și mă stânjenea.

Iritarea mea crescândă a ajuns în cele din urmă la un punct critic atunci când activitatea din bar a cunoscut un moment de acalmie. Am aruncat cu un prosop în Cam.

— Borcanul nostru pentru bacșișuri suferă din cauza ta, amice.

Cam prinsese prosopul înainte să-l atingă și acum râdea în timp ce ștergea resturile de lichide vărsate pe tejgheaua barului.

— Dar ce-am făcut?

— Te simt cum mă privești. Nu pot să flirtez atunci când mă urmărești.

Chicotitul lui profund mi-a gâdilat toate locurile mele rușinoase și uram faptul că rânjetul obraznic pe care i l-a aruncat lui Joss mi s-a părut atât de al naibii de sexy.

— Făceam eu ceva?

Joss a ridicat din umeri.

— Habar n-am ce făceai, dar ține-o tot așa. Hlizeala prefăcută — a gesticulat leneș spre mine — a dispărut, așa că sunt fericită.

O altă echipă? Mi-am încrucișat brațele la piept, sperând că limbajul trupului constituia un avertisment de a nu se mai ține de capul meu.

— Hlizeala mea prefăcută nu e atât de rea.

Prietena mea a protestat, nefiind de acord.

— Sună de parcă Miss Piggy ar avea o mitralieră rămasă în gât.

Hohotind de râs, Cam nici măcar n-a simțit arsura căutăturii mele fioroase. Dar privindu-l cum râdea la descrierea nimerită pe care mi-o făcuse Joss, am fost nevoită să-mi înăbuș propriul amuzament. Nu puteam să-i încurajez sau, în caz contrar, i-aș fi avut acasă pe Cole și pe Cam aliați împotriva mea, iar la serviciu pe Joss și pe Cam.

Protestând vehement față de amândoi, m-am întors să-l salut pe următorul nostru client. Era de sex masculin. Înalt. Destul de drăguț. În timp ce-i turnam o bere, l-am întrebat despre seara lui, râzând și flirtând cu el preț de vreo cinci minute înainte ca prietenii lui să-l strige înapoi la masa lor. Voi consemna că am făcut toate astea, minus hlizeala prefăcută.

De vreme ce Cam făcuse deja dovada că era un tip destul de posesiv, intenția mea era să-l enervez și să-l pun la locul lui.

M-am răsucit pe călcâie, așteptându-mă să dau nas în nas cu enervarea lui. În loc de asta, el stătea rezemat de bar, zâmbind.

— Bună încercare.

Fir-ar să fie. Mă întâlneam cu Domnul Imprevizibil. Afurisitul nu reacționa în nicio situație așa cum mă așteptam eu s-o facă. Cum, Doamne iartă-mă, să navighez în acele ape dacă nu știam cât de adânci erau?

La naiba!

Asta avea cu adevărat să fie o relație cu totul diferită de toate celelalte relații pe care le avusesem.

Următoarele cuvinte ale lui Cam au întărit realizarea cu pricina.

— Hai să mergem la ai mei în weekend!

Am clipit rapid, luată complet prin surprindere de sugestia lui, ignorând-o pe Joss, care trăgea cu urechea la conversația noastră, pretinzând că aranja suportul de șervețele.

— Poftim?

— De azi în trei săptămâni va fi sâmbăta mea liberă. Mergem atunci. Rămânem peste noapte. Tu, eu și Cole.

— Draga mea, vrea ca tu să-i cunoști părinții, a spus Joss în barbă. Gândește-te bine înainte să-i dai un răspuns. Părinții. Deja.

Gândul a făcut-o să se înfioare.

— Jo?

I-am aruncat o privire pe furiș lui Cam, care aștepta un răspuns.

— Nu pot s-o las pe mama.

— Pot să mă duc eu să văd ce face, s-a oferit Joss cu voce tare.

Am rămas cu gura căscată, privind-o perplexă. I-am șoptit:

— Credeam că tocmai mi-ai spus să mă gândesc bine la întâlnirea cu părinții lui.

— Așa am făcut. N-ai spus că nu vrei. Tu ai venit cu o problemă, eu ți-am oferit o rezolvare.

Când s-a întors, am surprins-o schițând un zâmbet pișicher.

— Ești perversă, i-am șuierat printre dinți.

Cam a aruncat cu prosopul în mine, făcându-mă să-mi îndrept din nou atenția asupra lui.

— Ei?

I-am zâmbit tremurând.

— Sigur. De ce nu?

La naiba.