Ilustraţii
28 martie 1974 – Nicolae Ceauşescu primeşte titlul de Preşedinte al Republicii Socialiste România (foto © MNIR)
Ceauşescu şi alţi conducători, portret în ulei. Lucrare dăruită lui Nicolae Ceauşescu de Ministerul Afacerilor Interne. Apoteoza dictatorului alături de vechii conducători era un motiv care se repeta foarte des (foto © MNIR)
Ceauşescu, „primul pionier al ţării”. PCR punea accentul pe educarea în spirit comunist încă de la vârsta cea mai fragedă (foto © MNIR)
Compoziţie din ceramică cu Nicolae şi Elena Ceauşescu. Cadou din partea comitetului municipal PCR din Cluj (foto © MNIR)
Bustul din gips al lui Nicolae Ceauşescu (foto © MNIR)
Bustul lui Nicolae Ceauşescu. Cadou al Secţiei de Propagandă şi Presă a CC al PCR (foto © MNIR)
Coloană primită de soţii Ceauşescu cu ocazia zilei de naştere, ianuarie 1988 (foto © MNIR)
Cadou la aniversarea Elenei Ceauşescu din partea colonelului Gheorghe Ioniţă, ianuarie 1989 (foto © MNIR)
Coloană de lemn cu scene reprezentând activitatea lui Nicolae Ceauşescu (foto © MNIR)
Copilărie fericită, tablou în ulei
(foto © MNIR)
Serviciu din cristal dăruit lui Nicolae Ceauşescu de Edward Gierek în 1976 (foto © MNIR)
Bustul Elenei Ceauşescu. Cadou din partea Secţiei de Propagandă şi Presă a CC al PCR (foto © MNIR)
Nicolae Ceauşescu la tribună, tablou în ulei (foto © MNIR)
Din stejar, stejar răsare, compoziţie din lemn
22 decembrie 1989, ora 12.06 – acest moment este considerat sfârşitul simbolic al comunismului în România. Nicolae şi Elena Ceauşescu fug cu elicopterul. Pilotul Vasile Maluţan i-a mai luat la bord şi pe „cei mai credincioşi dintre credincioşi”: Emil Bobu şi Manea Mănescu. Elicopterul era vizibil supraîncărcat. Iniţial fugarii s-au dus la Snagov, după care cuplul dictatorial însoţit doar de Maluţan a mers mai departe cu elicopterul. Pilotul i-a lăsat pe soţii Ceauşescu undeva pe drumul dintre Bucureşti şi Târgovişte, în apropiere de Găeşti. Luaseră cu ei un pachet cu dolari, care însă nu i-au salvat de la o moarte tragică (foto © MNIR)
Mormântul iniţial al lui Nicolae Ceauşescu în cimitirul Ghencea din Capitală. El a devenit locul de pelerinaj al unor turişti şi al câtorva adepţi fanatici ai dictatorului, care sunt însă din ce în ce mai puţini (foto Tomasz Kluz)
Mormântul iniţial al Elenei Ceauşescu. Se găsea tot în cimitirul Ghencea, dar ceva mai departe de al lui Nicolae (foto Tomasz Kluz)
Noul mormânt al soţilor Ceauşescu din cimitirul Ghencea. Cei doi au fost depuşi aici după ce au fost deshumaţi în 2010 (foto Tomasz Kluz)