Portretul Lui Dorian Gray

În momentul apariţiei (1890), Portretul lui Dorian Gray a fost un succes însoţit de un uriaş scandal. Scopul romanului, un strălucit puzzle, era să epateze minţile convenţionale prin explorarea infinitelor relaţii dintre viaţă şi artă. Analiză subtilă a societăţii victoriene târzii, dublată de o afirmare a principiilor estetismului şi a teoriei frumosului ca valoare absolută, combinând elementele gotice cu cele ale prozei franceze decadente, Portretul lui Dorian Gray este unul dintre marile romane ale lumii, care a însemnat un punct de cotitură în istoria literaturii.

Subjugat de farmecul propriului portret, pictat de prietenul său Basil Hallward, Dorian Gray face un pact faustic, vânzându-şi sufletul în schimbul frumuseţii şi tinereţii veşnice. Sub influenţa lui Lord Henry Wotton, el ajunge să ducă o viaţă dublă, dedicându-se tuturor plăcerilor interzise, dar păstrând aparenţele unei vieţi respectabile. În timp ce se afundă în această existenţă promiscuă, Dorian rămâne neatins de semnele degradării fizice şi morale, care însă încep să se ivească pe chipul său zugrăvit în tabloul lui Basil.

„Romanul meu e otrăvitor, dacă vreţi, dar nu puteţi nega că este perfect, iar perfecţiunea este ceea ce căutăm noi, artiştii.“ (Oscar WILDE)