Log In
Or create an account ->
Imperial Library
Home
About
News
Upload
Forum
Help
Login/SignUp
Index
Notă despre noua ediţie
Cum a fost tratată literatura scrisă în comunism după ce sistemul însuşi s-a prăbuşit
LITERATURA ROMÂNĂ DIN COMUNISM ARE CARACTER AUTONOM ŞI LEGI DE EVOLUŢIE SPECIFICE. EA SOLICITĂ O NOUĂ VIZIUNE ISTORIOGRAFICĂ ŞI NOI CĂI DE ABORDARE
I. Evoluţia şi particularităţile acestei literaturi sînt consecinţele presiunii fluctuante a factorului politic
II. Literatura română din comunism a evoluat în regim de replică: „Legea deplasării de la roşu”
1948 – Bolşevizarea. Datele dezastrului
1953 – Începutul Reconquistei. Împuţinarea nefirescului. Ontogenia repetă filogenia
1956 – Revoluţia maghiară şi consecinţele ei: un îngheţ peste dezgheţ; replierea pe vechi aliniamente; consolidarea poziţiilor cucerite şi păstrarea cursului spre estetic
1964 – Reluarea Reconquistei. Ocuparea albiilor părăsite. Densificarea şi diversificarea prozei şi poeziei. Înmulţirea vocilor. O albie nouă. Literatura dezvăluirilor şi consecinţele ei
1971 – Eşecul încercării de reîndoctrinare ideologică. Procesul de neoprit al recuceririi esteticului. Consolidarea şi apărarea literaturii ca literatură
1. Tendinţe în proză
2. Tendinţe în poezie
III. Tendinţa de diversificare a fost contrabalansată de cea contrară, de omogenizare. Literatura şi-a asumat funcţii şi riscuri
Care sînt perspectivele acestei literaturi? Paradoxul ei
ETAPA STALINISMULUI INTEGRAL (1948-1953) FAZA FUNDAMENTALISTĂ A REGIMULUI COMUNIST
Cîştigarea controlului asupra artei şi culturii după 1944. Forme de control şi presiune: „dezinfectarea cuvîntului tipărit”
Primii ani „republicani”. Comunizarea culturii
Literatura ca parte a luptei de clasă. O unică doctrină, o singură literatură
1. Sursele esteticii roşii – Texte teoretice pentru uzul românilor
2.Transformarea literaturii în instrument al propagandei. Ispitirea şi aservirea literaţilor
3. Cîteva consideraţii despre literatura aservită propagandei şi despre forţa şi penetranţa ei
A. Propaganda prin poezie
Specia poeziei agitatorice ca discurs de persuasiune în masă
Un exemplu de campanie propagandistică
Poezia unei religii politice
Plaja de opţiuni a emitentului
ADORATIO Imnografia comunistă
Cultul apostolilor credinţei „Tătucul Stalin”
Lenin – un mit de rezervă
Primul zeu naţional. Cultul lui Dej
„Martirii” credinţei
Biserica protectoare – Partidul
Omul nou: cel ce a înţeles
Sovieticul – prototipul absolut al omului nou
Eroul autohton
Început de viaţă nouă. Emanciparea
IMPRECATIO Retorica exhortativă. Înveninarea
„Ura împotriva duşmanului de clasă şi a reminiscenţelor trecutului”
„Ura împotriva imperialiştilor aţîţători la război şi a lacheilor lor”
B. Propaganda prin proză
Proza unei religii politice: Adoratio et imprecatio
Texte de campanie. Dogma în acţiune
Proza conflictelor antagonice. Romanele luptei de clasă
Proza istorică orientată politic
Semnele sclerozei. Fisurarea dogmei
ETAPA DESTALINIZĂRII FORMALE – MIMAREA DEZGHEŢULUI. O DEDOGMATIZARE INCONSECVENTĂ ŞI PERFIDĂ
Etapa destalinizării formale (1953-1964)
A. Evoluţia poeziei după 1953
Consecinţele noului context politic. Un dezgheţ controlat. Tactici de vremuri noi. Prudenţă şi curaj
Fermenţii noului: tinerii şi alţi nediscreditaţi politic. Împrospătarea cadrelor. „Cine nu e împotriva noastră ar putea fi cu noi”. Ideo-generaţia climatului poststalinist
Rolul „tovarăşilor de drum”. Sprijinul în direct al celor recuperaţi şi retipăriţi
Necesitatea „renovării” poeziei. Orbecăiri teoretice. Dezbateri, dileme şi făcături conceptuale. De la explicit la implicit
Erodarea bazelor poeziei agitatorice. Despicarea trunchiului. „Moderniştii” şi „tradiţionaliştii”
Apogeul relaxării post-staliniste. Congresul scriitorilor din 1956
Poezia aservită propagandei se adaptează din mers
Funcţia propagandistică ambalată într-un nou veşmînt. Prelucrarea lirică a prozei realist-socialiste. Hibrizii lirico-epici – premise ale înnoirii
Exemplul lui Labiş
Poezia tolerată din raţiuni politice. Cîştigarea unui culoar profitabil pentru poezie
Ignorarea temelor majore. „A scrie altfel”
Contribuţia revistei Steaua la înlăturarea efectelor dogmatismului. Lărgirea ariei tematice. Depolitizarea naturii
Rolul lui Baconsky în procesul renaşterii poeziei. De la bucolicul socialist la pastel şi de la pastel la poezia de notaţie. Teme şi pretexte poetice noi: nudul în peisaj; momente ale istoriei naţionale
Alţi poeţi de la Steaua
Şi cîteva concluzii
B. Evoluţia prozei
O dedogmatizare inconsecventă şi perfidă. Confuzia zonei doctrinare
Proza aservită propagandei se adaptează noilor condiţii
O altă viziune asupra contradicţiilor de clasă. Conflictul neantagonic şi consecinţele apariţiei lui în prim-plan. Diminuarea importanţei textelor de campanie; îndulcirea satirei; decăderea pamfletului de clasă
Încorporarea mai abilă a ideologiei. Partinitatea implicită. De la explicit la implicit. Hibrizii narativi
Proza tolerată din raţiuni tactice. O paranteză istorică: 1953-1957
Despicarea trunchiului. Cîştigarea unui culoar profitabil pentru literatură. Redescoperirea complexităţii artei şi a literaturii ca literatură. Renunţarea la determinismul simplist. Părăsirea „temelor majore” şi a eroilor clasei muncitoare. Evitarea presiunii ideologice prin abordarea trecutului şi ocolirea prezentului
Proze realiste cu tehnici narative şi tipologii tradiţionale fără implicaţii politice periculoase
Redescoperirea tipologiilor, a „realismului critic” şi a personajului complex
Revenirea individului în scena literaturii şi redescoperirea complexităţii psihologice
Lărgirea ariei realismului. Proze pitoreşti de mediu. Victoria excepţionalului, a perifericului, a insolitului
Evitarea presiunii ideologice prin proza de aventuri, exotică şi senzaţională. Mugurii evazionismului
RESURECŢIA DOGMATISMULUI
Revoluţia din Ungaria şi schimbarea contextului politic. O repliere pe vechi aliniamente
A. Evoluţia poeziei
Ultima tentativă a criticii dogmatice de reîntemeiere a realismului socialist
Un răstimp al stagnării
B. Evoluţia prozei
Un îngheţ peste dezgheţ
Reluarea efortului de dezideologizare. Aspiraţia la literaritate. Căi de evadare din formalismul crispant şi din schematismul tipologic
Reapariţia interesului pentru individ şi pentru complexitatea naturii umane. Proza biografică în care domină subiectivitatea auctorială
Proze pitoreşti de mediu cu eroi „suciţi” şi întîmplări bizare
← Prev
Back
Next →
← Prev
Back
Next →